Procurorul General a subliniat că „Parchetul General urmărește cu maximă atenție modul de manifestare a fenomenelor care intră în competența sa și face toate demersurile necesare pentru tragerea la răspundere penală a tuturor celor care se fac vinovați de săvârșirea unor infracțiuni.”
De asemenea, instituția monitorizează „semestrial situația dosarelor având ca obiect infracțiuni prevăzute de OUG nr.31/2002, precum și a infracțiunilor prin care se instigă la acte de violență, la ură sau discriminare,” și, în urma analizei, au fost identificate câteva aspecte importante.
Un prim aspect semnalat de procuror este „numărul scăzut de sesizări vizând comiterea acestor infracțiuni,” care provin de la organele de poliție sau alte instituții cu atribuții în combaterea discriminării.
În perioada 2018-2022, la nivelul Ministerului Public s-au înregistrat doar „o medie de 21 de astfel de sesizări pe an.”
În urma acestei constatări, Parchetul General a demarat, în 2024, mai multe acțiuni pentru combaterea infracțiunilor de incitare la violență și ură.
Totodată, procurorul a menționat că, de obicei, Parchetul General nu are competență directă în investigarea acestor infracțiuni, acestea fiind în responsabilitatea parchetelor de pe lângă judecătorii. Cu toate acestea, atunci când autorii sunt persoane cu o „calitate specială,” precum parlamentarii sau europarlamentarii, „procurorii s-au sesizat din oficiu și au demarat anchete.”
În 2024, au fost deschise mai multe dosare penale în acest sens.
De asemenea, în anumite zone din țară, „unitățile de parchet nu au primit în cursul acestui an nicio sesizare sau maxim una în baza OUG 31/2002,” cum ar fi în județele Bacău, Constanța, Galați, Iași, Oradea sau Suceava.
În fața manifestărilor tot mai vizibile ale comportamentelor ilegale în mediul online, procurorul Florența a subliniat „necesitatea urgentă de adaptare a legislației existente,” pentru a răspunde noilor forme de manifestare a infracțiunilor.
Astfel, Parchetul General a solicitat „crearea unui grup de lucru” cu reprezentanți ai instituțiilor din sistemul judiciar și MAI, pentru a promova modificări legislative care să ajute organele de urmărire penală să combată mai eficient fenomenul.
Procurorul a adus în discuție mai multe propuneri legislative. Una dintre acestea se referă la amendarea OUG nr.31/2002, astfel încât să se incrimineze și „promovarea, în public, a cultului persoanelor care au făcut parte din conducerea unei organizații fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, independent de existența unei hotărâri de condamnare.”
Această modificare ar extinde sfera persoanelor ale căror apologie ar putea constitui o infracțiune.
Alte propuneri vizează sancționarea comportamentelor publice nocive, care nu sunt încă considerate infracțiuni, dar care au un „puternic efect intimidant.”
De asemenea, s-a propus „creșterea limitelor maxime de pedeapsă pentru aceste infracțiuni,” ceea ce ar permite utilizarea unor metode speciale de cercetare și ar avea un efect descurajant mai mare.Un alt punct important din declarație este legat de „deficiențele în actuala legislație privind sancționarea comportamentelor ilegale ca și contravenții și infracțiuni,” ceea ce poate conduce la riscul ca „dispozițiile penale să rămână fără aplicare.”
În final, procurorul a subliniat că Parchetul General va continua să colaboreze cu ANCOM pentru a „permite unităților de parchet transmiterea în timp real a tuturor solicitărilor de eliminare a conținutului ilegal din mediul online” și că va continua să comunice public toate acțiunile întreprinse.
„Acțiunile pe linia combaterii violenței în mediul online și a tragerii la răspundere penală a persoanelor care incită la acte de violență sau la săvârșirea unor infracțiuni vor continua în perioada următoare,” a asigurat procurorul.
