Din analiza de până acum a documentului-bombă venit de la CCR, cei 9 judecători nu au făcut altceva decât să avizeze hotărârea BEC.
Ba chiar spune la un moment dat că „această Curte Constituțională a fost de acord cu interpretarea Biroului Electoral Central”, cel care nu a făcut altceva decât să aplice, printr-un raționament propriu, prevederile constituționale.
De asemenea, se invocă și cazul Dianei Șoșoacă în motivarea pe care o prezintă CCR.
Cu privire la valorificarea în timp a anumitor atitudini, conduite sau luări de poziție contrare principiilor și valorilor constituționale, Curtea spune că încălcarea acestora NU conduce la o sancțiune pentru o persoană de a mai fi aleasă în funcția de președinte al României. Deci nu aici a fost problema pe care a semnalat-o CCR sau nu vrea sa generalizeze cazul Georgescu la toate celelalte cazuri, ci aspectele se analizează de la o situație la alta, mai explică CCR.
Magistrații de la CCR mai spun că a fost o critică venită din partea apărării lui Călin Georgescu, că nu i s-a recunoscut dreptul la apărare și nu a putut să-și exprime punctul devedre în procedura BEC și în fața CCR. Aceștia spun, de asemenea, că această procedură este una expres potrivit legii. Deci nu presupune că o persoană care este judecată în această manieră să și voie să se prezinte undeva să-și susțină punctul de vedre, dar poate să o facă în scris.
De altfel, CCR explică faptul că a informat public candidatul, adică pe Călin Georgescu, cu privire la faptul că poate depune în orice moment, în termenul legal, un punct de vedere față de cele spuse.
Redăm pasaje din motivare
„BEC nu a făcut altceva decât să aplice, printr-un raționament propriu, prevederile constituționale și considerentele interpretative de principiu ale Hotărârii nr.2 din 5 octombrie 2024 în situația particulară pe care a avut-o de analizat, ceea ce a condus la concluzia BEC potrivit căreia domnul Călin Georgescu nu îndeplinește condițiile de eligibilitate generale stabilite în titlul I din Constituție. BEC a realizat, astfel, o individualizare și o aplicare a considerentelor generale, abstracte și de principiu rezultate din jurisprudența Curții Constituționale, fără a prelua și translata constatările18 factuale ale Curții Constituționale din Hotărârea nr.2 din 5 octombrie 2024 care priveau strict situația doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă”.
„Cu privire la aspectul referitor la valorificarea în timp a anumitor atitudini/conduite/luări de poziție contrare principiilor și valorilor constituționale, Curtea subliniază că încălcarea acestora nu conduce la o sancționare perpetuă a persoanei prin prisma dreptului de a fi ales în funcția de Președinte al României. Aceste aspecte se analizează de la caz la caz și au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor și la evaluarea respectării de către candidați a principiilor și valorilor constituționale”.
Sursa: Motivarea CCR
Întregul document poate fi consultat mai jos.
