Gestul său a fost interpretat ca un semnal puternic că vrea să fie perceput ca un om al poporului, diferit de predecesorul său, Klaus Iohannis. La scurt timp după preluarea mandatului, Bolojan a ales să călătorească la Oradea cu un avion de linie, purtându-și singur bagajele, iar la sosire s-a urcat pe locul din dreapta șoferului, lăsându-și garda de corp pe bancheta din spate.
Psihiatrul Gabriel Diaconu explică aceste gesturi ca pe o strategie calculată de a contura un contrast față de imaginea prezidențială anterioară, conform adevărul.ro: “Coboară, practic, în mijlocul oamenilor simpli, transmițând ideea că este diferit de Klaus Iohannis”. Cu toate acestea, specialistul atrage atenția asupra unui aspect esențial: “Când deții funcția supremă în stat, trebuie să respecți eticheta prezidențială și regulile de protocol. Nu este vorba doar de un individ, ci de simbolistica instituției”.
Între simbolistică și populism
Decizia lui Bolojan de a locui la Cotroceni nu este neobișnuită, ci firească, susține Diaconu: “Nu ne interesează unde stă omul Ilie Bolojan, ci unde stă președintele României. Palatul Cotroceni este reședința oficială a liderului suprem al statului”. Totuși, medicul sugerează că această abordare ar putea fi percepută ca o “perdea de fum”, o strategie menită să sugereze austeritate și modestie. “Dacă vrea să aibă un impact real, trebuie să evite gesturile populiste și să demonstreze seriozitate, respect pentru instituțiile statului și o comunicare deschisă cu cetățenii”, subliniază psihiatrul.
Un lider cu trăsături puternice
Portretul psihologic al lui Ilie Bolojan schițat de Diaconu este unul complex: “Un tip stoic, trufaș, workaholic și asumat”. De-a lungul carierei sale politice, Bolojan a fost perceput ca un administrator rigid și autoritar, axat pe eficiență și rezultate. “La Oradea, a construit un brand bazat pe fapte, nu pe imagine. Totuși, acum este într-o postură diferită: un politician cu reputație bună, dar care riscă să cadă în capcana populismului”.
Diaconu amintește că, la debutul carierei sale, Bolojan s-a folosit de campanii de promovare inedite, inclusiv benzi desenate în care era portretizat drept “Super-Bolo”. Această combinație de pragmatism și nevoie de validare publică este o trăsătură definitorie pentru liderul interimar. “Este un om care muncește enorm, dar care are și o anumită mândrie și dorință de recunoaștere”, punctează specialistul.
Provocarea unui nou tip de președinte
Din perspectiva psihiatrică, Diaconu avertizează asupra unui risc major: “Un președinte care refuză rigorile instituționale poate transmite un mesaj periculos. Liderii din alte state nu se abat de la normele de securitate, iar dorința de a fi perceput drept ‘un om obișnuit’ nu trebuie să afecteze percepția de autoritate a funcției”. Comparând situația cu alți lideri internaționali, psihiatrul subliniază absurditatea unei astfel de abordări: “Este ca și cum Macron ar renunța la protecția de stat sau Donald Trump ar merge cu metroul la Casa Albă”.
Ilie Bolojan se află între două extreme: seriozitatea administrativă care l-a consacrat și tentația populismului, care i-ar putea dăuna. “Românii nu mai sunt impresionați de gesturi de tipul ‘președintele cu Loganul la supermarket’. Este nevoie de un lider care inspiră încredere nu doar prin imagine, ci prin fapte”, conchide Diaconu.
