Astazi, peste 800 de milioane de oameni nu au acces la surse sigure de apa, la apa potabila. Multi cetateni ai tarilor unde accesul la apa e problematic se imbolnavesc, fac drumuri lungi ca sa gaseasca orice fel de sursa de apa, nu conteaza ca este contaminata sau nu. Exista cateva tari in care situatia e dramatica si, chiar daca s-a mai imbunatatit in ultimii ani, inca mai exista loc de mai bine…
Tarile in care accesul la surse de apa sigure, la apa care se poate folosi in gospodarie si care se poate bea, la toaleta si igiena este limitat sau aproape inexistent sunt cele mai sarace tari. De ce se ajunge la o astfel de situatie? Din cauza lipsei infrastructurii necesare pentru apa potabila adusa in case, aproape de case, din cauza naturii si specificului zonelor, din cauza autoritatilor si a guvernelor care nu prea stiu ce sa faca si cum sa faca, nu se gandesc la oameni, probabil.
Statele de mai jos sunt doar cateva exemple de zone in care e nevoie de apa si de surse apa sigure si in care se mai pot face multe daca exista vointa si bani, desigur, alaturi de implicare si de rabdare, de curaj.
Etiopia. Peste 60 de procente din totalul populatiei din Etiopia nu are acces la apa potabila. Jumatate din cei care nu au acces la aceasta resursa atat de importanta beau pur si simplu apa din surse pline de pericole si de mizerie, din izvoare necontrolate. In 2005, cam un sfert din oamenii din Etiopia beau apa din surse de suprafata, in 2017 numarul lor a scazut la 9 procente si in prezent procentul e si mai mic. Daca in trecut oamenii isi faceau nevoile afara, pe unde puteau, si materiile fecale contaminau apa de suprafata, acum oamenii au renuntat treptat la acest obicei, sub 15% este procentul vehiculat.
Papua Noua Guinee. In Papua Noua Guinee aceeasi problema cu apele de suprafata si bautul din ele. 51 de procente era estimarea specialistilor, atat de multi oameni continuau sa bea din acele ape. Nu conta ca era un rau, un izvor, un lac, oamenii continua sa bea apa pentru ca nu aveau ce sa faca. 87% din totalul populatiei nu avea nici acces la toaleta proprie. In 2017 se ajunsese la 41% acces la apa din surse controlate, sigure. Dar nevoile facute in afara locuintei sunt o problema reala in continuare, in ciuda pasilor inainte facuti in privinta apei din zona.
Republica Ciad. 61 de procente din totalul populatiei din Ciad nu are acces la apa potabila, 67 procente din locuitori isi faceau nevoile afara. Mai mult de 50% din populatie nu are acces la surse de apa sigure. Pana in 1990 progresul pentru a se ajunge la o situatie normala a fost unul greoi, dificil din cauza dictatorului Hissène Habré, au fost violente, multa instabilitate, asa ca e firesc sa intalnim aici astfel de procente infioratoare.
Uganda. Jumatate din toata populatia Ugandei nu are de unde sa faca rost de apa potabila in 30 de minute sau mai putin. Familiile depind de apa adusa de la distanta, din zone cu acces dificil. Si sunt multe comunitati care inca se mai bazeaza pe rauri, izvoare si alte surse de apa de suprafata contaminate de cele mai multe ori. In ultimii ani accesul la apa potabila sigura a fost unul destul de bun, crescand la peste 20%, populatia care isi face nevoile afara s-a redus la jumatate sau la un sfert fata de cifrele de la inceputul identificarii problemelor.
Republica Democrata Congo. Peste 57% din totalul populatiei de acolo nu are acces la apa potabila sau la surse sigure de apa. Contrastul e prea mare intre cei bogati si cei saraci, iar dintre cei saraci doar vreo 15% au acces la apa. In cazul celor bogati, accesul la surse sigure de apa ajunge si depaseste 85 procente. Procentul celor care au acces la apa potabila a crescut cu pana la 7%-15% din 2005 pana in prezent.
Mozambic. Mai putin de 40 de procente din totalul populatiei de aici avea acces la apa potabila si surse de apa sigure. Accesul la toalete este mai dificil, 70 procente din populatie nu are acces deloc la toalete. Pana in 2017 aproape 60 de procente din populatie avea acces la apa sigura. S-a dublat si numarul celor care renuntau la nevoile facute in afara locuintei si sanatatea si calitatea vietii s-au imbunatatit.
Somalia. Jumatate din populatia Somaliei nu are acces la surse de apa sigure. O treime din tara se bazeaza pe structuri pentru acces limitat, sunt destul de departe zonele de unde se poate aduce apa potabila. Intre timp lucrurile s-au mai imbunatatit si accesul la apa e mai simplu in multe regiuni, nu mai depinzi de distante atat de lungi si de zone periculoase din toate punctele de vedere. Si viata s-a imbunatatit simtitor in Somalia, asta e clar.
Pakistan. In Pakistan nu e o problema cu accesul la apa buna de folosit, ci cu spalatul pe maini. Doar 17 procente din totalul populatiei are acces la apa si spalat cu apa si sapun pentru igiena excelenta. In comunitatile sarace boala, infectiile, moartea sunt la ordinea zilei. Facutul nevoilor in afara locuintei a scazut procentual pana la 10% si chiar sub 7% in ultimii ani.
Nigeria. In Nigeria avem 71 procente din populatie cu acces la surse de apa sigure. 29 procente nu prea au ce sa faca si vor consuma apa din surse neverificate si periculoase. Problema mare in Nigeria e facutul nevoilor in afara locuintei. Cam 20 de procente din populatie inca mai practica facutul nevoilor in alt spatiu decat toaleta. Intre timp accesul la surse sigure de apa a depasit 60%-70%, mult mai multi oameni au acces la o toaleta acum.
