Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să pronunțe un verdict care poate arunca în aer USR, cu doar patru zile înaintea primului tur și cu o săptămână și patru zile înaintea scrutinului parlamentar. Este vorba despre decizia finală în dosarul de conflict de interese al fostei primărițe progresiste de la Sectorul 1 Clotilde Armand, pusă de organizația de București a USR prima pe listele pentru alegerea Senatului.
Dacă instanța supremă îi respinge recursul, iar Clotilde Armand rămâne cu verdictul de incompatibilitate și de conflict de interese, USR rămâne, la București, fără capul listei la parlamentare.
La data de 30 aprilie 2024, fosta primăriță USR a Sectorului 1 din Capitală, Clotilde Armand, a atacat cu recurs, la Înalta Curte de Casație și Justiție, o hotărâre pronunțată în prima jumătate a lunii martie de către Curtea de Apel București, hotărâre prin care a fost validat un raport al Agenției Naționale de Integritate care arată că Armand s-a aflat în stare de incompatibilitate și în conflict de interese.
Recursul formulat de aceasta la Înalta Curte a fost repartizat Secției de Contencios Administrativ și Fiscal, are ca obiect anularea raportului de evaluare al Agenției Naționale de Integritate și a început, cu un prim termen, la data de 16 octombrie 2024, când magistrații care compun Completul 10 NCPC au decis să amâne judecarea pentru data de 13 noiembrie. Însă în ziua stabilită, instanța a dat de înțeles că și-a format o opinie juridică finală în acest caz, dispunând să amâne pronunțarea sentinței definitive pentru miercuri, 20 noiembrie 2024, cu patru zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din România.
Recursul înaintat de Clotilde Armand are ca obiect desființarea Hotărârii nr. 389 din 11 martie 2024, pronunțată, pe fond, de Curtea de Apel București, hotărâre prin care magistrații au respins ca inadmisibilă cererea lui Clotilde Armand de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului 25, alineatele 1, 3, 4 și 5 din Legea nr. 176/2010. Concret, Clotilde Armand dorea ca instanța să atace la Curtea Constituțională reglementările legale care specifică faptul că fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective, în măsura în care prevederile acestei legi nu derogă de la aceasta sau dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni. De asemenea, Armand mai intenționa să aducă în discuția CCR și prevederea legală conform căreia fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție ori, după caz, constituie abatere disciplinară.
În schimb, Curtea de Apel București a admis cererea reclamantei de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului 87, alineat 1, litera „k” din Legea 161/2003 și a articolului 25, alineat 2 din Legea 176/2010. Însă a respins cererea de suspendare a judecății cauzei până la pronunțarea Curții Constituționale pe aceste aspecte.
Conflict de interese administrative, dar și penal
Importanța hotărârii Curții de Apel București din 11 martie 2024 este crucială pentru Clotilde Armand, deoarece instanța de fond a respins ca neîntemeiată contestația fostei primărițe USR a Sectorului 1 în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate.
Acțiunea de la Înalta Curte este la fel de importantă, deoarece Clotilde Armand riscă, în cazul în care magistrații instanței supreme vor respinge recursul, să fie declarată definitiv în conflict de interese administrative și în incompatibilitate.