Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a urcat la 52%, de la 51,1% în iunie (PIB conform comunicatului Institutului Naţional de Statistică din 10 octombrie 2024).
În a şaptea lună a anului, datoria pe termen mediu şi lung s-a majorat la 824,06 miliarde de lei, de la 809,248 miliarde de lei în iunie, iar cea pe termen scurt a crescut la 52,228 miliarde lei, de la 51,083 miliarde de lei în luna anterioară.
Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 738,508 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 122,379 miliarde de lei. Datoria în moneda naţională se ridica la valoarea de 401,757 miliarde lei, cea în euro la 389,45 miliarde de lei echivalent, iar datoria în dolari americani la 83,867 miliarde echivalent lei.
De asemenea, datoria administraţiei publice centrale ajunsese, în iulie 2024, la 854,206 miliarde de lei, în urcare de la 836,506 miliarde lei, în iunie, din care 802,030 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în lei (384,178 miliarde de lei) şi în euro (384,949 miliarde de lei, echivalent).
Datoria administraţiei publice locale a urcat la 22,081 miliarde de lei, de la 21,825 miliarde de lei, în luna anterioară, din care 22,029 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.
Totodată, datoria internă a administraţiei publice se cifra, în iulie 2024, la 428,925 miliarde de lei (25,5% din PIB), din care 411,482 miliarde de lei datorie a administraţiei centrale şi 17,443 miliarde de lei datoria administraţiei locale.
Conform datelor MF, datoria externă a administraţiei publice era de 447,363 miliarde de lei (26,6% din PIB), din care 442,724 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 4,639 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale. Guvernul a aprobat, miercuri, o ordonanţă de urgenţă prin care se instituie creşterea plafonului privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, la nivelul de 53% din produsul intern brut pentru sfârşitul anului 2024.
Potrivit unui comunicat al Executivului, această modificare are în vedere asigurarea flexibilităţii în atragerea resurselor financiare necesare implementării planului de finanţare din anul 2024, dar şi a prefinanţării necesităţilor aferente anului 2025, respectiv a menţinerii rezervei în valută la dispoziţia Trezoreriei Statului la un nivel confortabil.
